Nichita Stanescu - N-ai Să Vii
N-ai sa vii si n-ai sa morti
N-ai sa sapte între sorti
N-ai sa iarna, primavara
N-ai sa doamna, domnisoara.
Pe fundalul cel albastru
din al ochiului meu vast
meteor ai fost si astru
si încest ai fost, prea cast.
Uite-asa ramânem orbi
surzi si ciungi de un cuvânt.
Soarbe-ma de poti sa sorbi
“S” e rece azi din sunt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu